Se spune că omenia se vede cel mai bine în situații-limită. Domnul Sebastian Celea, președintele Camerei de Comerț Bilaterală România-Letonia, a demonstrat cel mai bine acest lucru, nu neapărat prin prisma funcției pe care o ocupă, ci din pur altruism. Aflat la conducerea unei instituții care promovează colaborarea între state, fiind ghidat de un puternic spirit antreprenorial și numărându-se printre puținii români care au făcut parte dintr-o trupă de elită, cea a Legiunii Străine Franceze, domnul Sebastian Celea și-a fructificat relațiile dobândite în aceste contexte pentru ca acum să dea o mână de ajutor unui popor aflat la grea încercare: cel ucrainean. Astfel, nu doar că le-a asigurat ucrainenilor transport către zone sigure, ci și găsirea unui loc de muncă, atât pe teritoriul României, cât și al prietenilor francezi.
Pornind de la aceste aspecte, domnul Sebastian Celea se numără printre cele mai potrivite persoane de la care putem afla răspunsuri la o serie de întrebări pe care cu toții ni le punem într-o astfel de situație, cum este cea de la granița țării noastre. Președintele Camerei de Comerț Bilaterală România-Letonia ne-a dezvăluit, în cadrul unui interviu în exclusivitate, care sunt planurile de viitor ale instituției pe care o conduce, care este cea mai sigură investiție pe care o pot face românii într-un context incert ca acesta, ne-a punctat care sunt domeniile care au nevoie de investiții pentru dezvoltarea României, dar și cât de mult contează să nu rămânem indiferenți la dramele celor din jur!
Povestiţi-ne pe larg despre ajutorul oferit Ucrainei, în cel mai complicat context de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial încoace.
Camera de Comerț România-Letonia s-a implicat de la începutul izbucnirii acestui conflict, mai precis să ajute prin relațiile de care dispun, prin intermediul foștilor camarazi din Legiunea Străină, acest lucru permițându-ne să trimitem cât mai multe ajutoare necesare familiilor aflate în Ucraina sau refugiate în țara noastră, în Polonia și în Franța.
Cât de importantă este integrarea ucrainenilor pe piața muncii din România?
România este țara în care au rămas cei mai puțin refugiați, comparativ cu Polonia. În acest context, piața muncii din România va fi suplinită cu o parte dintre ucrainenii care s-au instalat aici provizoriu, iar acest lucru va deschide apetitul unora dintre ei și pentru job-urile oferite pe piața muncii din țara noastră.
Să ne cunoaștem și mai bine vecinii: cum se raportează ucrainenii la muncă, într-un context atât de dificil, când știu că poate o parte din familia lor a rămas blocată într-o ţară devastată de război?
Ținând cont de faptul că multe persoane refugiate sunt mame cu copii, le este foarte greu, însă lupta pentru supraviețuire continuă împreună cu gândul la cei dragi de acasă. Oamenii încearcă să se adapteze la noua situație, dar cu o mare suferință interioară.
Credeți că valul de refugiați poate suplini lipsa forței de muncă de pe piața românească?
Sincer, cred că da, ținând cont de faptul că ducem o lipsă acută de personal calificat, o bună parte dintre românii noștri prestând la ora actuală în Occident.
Cât de dificilă este comunicarea cu un alt popor? A fost nevoie de translator, comunicarea s-a făcut în limba engleză?
Pentru moment, comunicarea a fost făcută în limba engleza, ceea ce a facilitat accelerarea privind găsirea unor locuri de muncă pentru persoanele care au solicitat acest lucru.
În ce domenii lucrează acum ucrainenii sosiţi în ţara noastră şi în Franţa?
În România, o parte dintre refugiați lucrează în domeniul secretariatului și/sau managementului cu clienții externi, de unde și avantajul cunoștințelor de limbă engleză. În ceea ce privește Franța, mobilizarea este pe măsură: există peste zece mii de locuri de muncă propuse în diverse sectoare de activitate. Sesizăm că refugiații sunt persoane cu studii, calificate, iar companiile au de unde să își selecteze personalul.
Ce lecție importantă avem noi, românii, de învățat de la vecinii ucraineni?
Personal, cred că poporul ucrainean ne-a dat o lecție demnă de amintit în manualele de istorie. Curajul și îndârjirea cu care aceștia își apăra țara, încercând să riposteze în fața unui cotropitor, ne fac să ne gândim la luptele pe care le duceau în trecut marii noștri voievozi în apărarea plaiului românesc.
Cunoscând faptul că romanii sunt un popor ospitalier, cum credeți că și-a primit el vecinii aflați în nevoie?
Poporul nostru a dat dovadă de umanitate, de înțelegere, de multă compasiune în fața suferințelor prin care trec vecinii noștri ucraineni.
De cealaltă parte, având în vedere relațiile pe care le aveți, cum a primit poporul francez valul de migranți?
Poporul francez a fost și este solidar cu poporul ucrainean, de la suport material prin trimiterea de convoaie umanitare din toate colțurile Franței, până la cazarea gratuită în Centre Organizate sau facilitată de către particularii care s-au oferit să primească în propriile case mamele și copiii aflați într-o situație de criză.
Perioada petrecută în Legiunea Străină vă este de folos în acest context? Dacă da, cum mai exact?
Cei șase ani petrecuți în Legiunea Străină mi-au fost de un real folos, cu atât mai mult într-un astfel de context! Aceasta experiență mi-a permis să reacționez în astfel de situații cu promptitudine, cu discreție și cu eficacitate.
Care au fost cele mai importante lecții pe care le puteți împărtăși și pe care le-ați învățat în urma experienței în Legiunea Străină?
Am învățat ce înseamnă sentimentele de camaraderie și de fraternitate, pe care le-am împărtășit cu camarazii alături de care am fost înrolat. Printre acești camarazi s-au numărat și doi ucraineni, cu care am păstrat legături foarte strânse de la terminarea serviciului militar în Legiune, mai exact, din 2007 și până în ziua de astăzi!
Apropos de experiența dumneavoastră profesională, în contextul actual incert, ca sfat în situații de criză, în ce ar trebui românii să investească?
Personal, consider că în contextul actual de criză, România ar trebui să dețină rezerve de aur și să investească în valori „refugiu”. S-a dovedit de-a lungul timpului că cea mai sigură valoare „refugiu” rămâne Aurul. Tocmai de aceea și țara care a pregătit și a declanșat conflictul actual a cumpărat lunar o cantitate considerabilă de aur, din anul 2014 și până în prezent.
Care credeți că sunt proiectele menite să atragă investițiile străine, un aspect esențial în vederea dezvoltării României?
Din punctul meu de vedere, României îi lipsește o infrastructură solidă pentru a atrage investițiile străine. Investițiile în Portul Constanța – Agigea trebuie să continue ca sa ne permită comercializarea tuturor tipurilor de mărfuri, asta înseamnă terminale adaptate la cerințele actuale. Consolidarea unei infrastructuri solide, însemnând drumuri, căi ferate ne va facilita dezvoltarea din punct de vedere economic. Dacă am avea această infrastructură, toate importurile care tranzitează Portul Constanța-Agigea ne-ar permite o comunicare excelentă pe parte logistică în relațiile comerciale cu Europa Centrală și de Est. De altfel, în contextul actual, România ar fi putut facilita transporturile terestre cu materie primă din Ucraina către Europa.
Mediul de business din Franța este cu siguranță mai dezvoltat decât cel din România sau din Letonia! Ce pot învăța cele doua state de la Hexagon?
Mediul de business din Franța este unul foarte matur! Francezii au o infrastructură foarte dezvoltată și sunt extrem de serioși, băncile sunt foarte prudente, dar, cu toate acestea, oferă sprijin financiar societăților medii și mari. Atât țara noastră, cat și Letonia ar trebui să învețe din politica de dezvoltare a Hexagonului, privind investițiile prioritare care facilitează sustenabilitatea.
Cum credeți că va fi impactată România în ceea ce privește comerțul în contextul războiului?
Deși România a înregistrat în ultimii ani o creștere îmbucurătoare, economia noastră rămâne încă fragilă. Ținând cont de poziția noastră strategică, din punct de vedere geopolitic, efectele economice negative nu pot fi evitate, astfel că ne vom confrunta cu un apetit mai redus al investitorilor și, nu în ultimul rând, cu o criză energetică, cu o creștere a inflației, pe care deja începem să le resimțim.
Care vor fi consecințele asupra economiei Europei- pe termen scurt și lung- în acest context complicat?
Acest conflict apare după o altă perioadă dificilă la nivel mondial, și mă refer aici la pandemia COVID-19 și la efectele sale economice care au afectat întreaga planetă. Practic, conflictul militar nu face decât să adâncească această criză în care ne aflăm. Realmente, la ora actuală, aceste efecte sunt inevitabile.
Care sunt relațiile actuale dintre România si Letonia, mai ales sub amenințarea unui război care riscă să se extindă?
Relațiile dintre România și Letonia sunt strânse, mai ales în contextul actual! Ambele țări sunt membre UE și NATO, ceea ce oferă o singuranță suplimentară, în plus, statele sunt solidare din punct de vedere militar în cazul izbucnirii unui eventual conflict, pe care, desigur, nu ni-l dorim.
Care sunt planurile viitoare ale Camerei de Comerţ Bilaterală Româno-Letonă în contextul războiului de la graniţele României?
Obiectivele Camerei de Comerț Bilaterală România-Letona, în contextul actual, rămân neschimbate, datorită faptului că nu resimțim o amenințare directă în România. Astfel, continuăm să atragem cât mai multe investiții bilaterale: atât societăților din Letonia care doresc să investească în țara noastră pe diverse domenii de activitate care aici sunt foarte prospere, cum ar fi real-estate, cât și invers- societăților românești care doresc să investească în Letonia, cum ar fi în mediul online.
COMMENTS